Povestea nuntii(lor) noastre – Inceputul aventurii

Acum mai bine de un an de zile, prin luna mai, am venit cu Chris in Romania in cautare de locatie pentru nunta. Intai am cautat in Bucuresti, vizitand mai multe locuri printre care Palatul Ghica, Hotel Epoque, Ambasad’Or si ajungand pana la Mogosoaia.
Fiecare loc avea farmecul lui, insa ori lipsea natura ori atentia la detalii sau simteam ca nu eram pe aceeasi lungime de unda cu organizatorii care de multe ori erau complet inflexibili si urmau acelasi fel de organizare folosit over and over again. Intr-un loc am gasit natura, insa era lasata de izbeliste, cu sticle de plastic plutind in apa lacului. Am gasit si autenticitate, insa lipsea natura sau sala era cu mult prea pompoasa pentru gustul meu romantic. Asa ca din Bucuresti ne-am indreptat spre munte. Am vizitat mai multe locuri, insa doar doua locuri ne-au atras atentia: Hotelul Foisorul cu Flori din Sinaia si Hanul Muresenilor, la cativa kilometri de Brasov.

La Hanul Muresenilor am gasit natura si romantismul pe care mi-l doream atat de mult. Gradina era superba iar foisoarele albe unde s-ar fi luat masa afara mi-au starnit imginatia. Ador mesele rotunzi si culoarea alba! Mai era si un foisor chiar in mijlocul unui mic lac unde deja ma vedeam cu Chris in fata preotului zicandu-ne juramintele. Variante de restaurant erau multe, caci la Hanul Muresenilor aveau mai multe restaurante care ar fi putut acomoda nunti mici sau mai mari. In plus aveau si piscina si sauna unde invitatii s-ar fi putut relaxa inainte si dupa nunta, si inclusiv coafor pentru doamne. Ce mai, parea perfect. Pana cand a dat o ploaie teribila si mi-am dat seama ca o nunta in aer liber la poalele muntilor era cam riscant. Organizatorul mi-a spus atunci, ca in caz ca vremea ar fi neprielnica, atunci ceremonia si masa ar trebui sa fie tinute in restaurant, deci ar fi trebuit sa ne placa si restaurantul principal. Era ok ca marime, insa ii lipsea personalitatea si parea un restaurant normal de la munte, fara sa se afirme prin ceva deosebit. Fetele scaunelor sau cele de masa mi s-au parut ordinare iar pretul de inchiriere mult prea mare in raport calitate/pret. Asa ca restaurantul acela nu era optiune. Daca era sa alegem Hanul Muresenilor, l-am fi ales doar pentru gradina idilica, pentru arcadele de trandafiri si pentru o nunta complet in aer liber. I-am zis lui Chris inainte sa luam decizia finala ca nu pot sta mai bine de un an cu frica in san, intrebandu-ma daca va ploua sau nu si daca ploaia ne va da peste cap planul de nunta. In plus, Hanul Muresenilor se preta mai mult unei nunti mari cu foarte multi invitati, pe cand noi vroiam ceva foarte restrans si intim intre prieteni si familie.

Asa ca am ales superbul Hotel Foisorul cu Flori de la Sinaia, in orasul de munte unde mai fusesem cu Chris deja si unde aveam amintiri placute. Vazusem Foisorul cu Flori de nenumarate ori online si ii admirasem deja prin turul virtual superbul restaurantul cu mobila din lemn masiv, semineul romantic, scaunele amintind stilul frantuzesc din casa regala, fotografiile vechi de pe pereti si lambriurile elegante de lemn. Prin geam se puteau vedea brazii care inconjurau hotelul si restaurantul si inclusiv terasa cu nenumarate jardiniere pline de flori. De pe terasa spatioasa se cobora pe trepte in curte si m-am si imaginat pe loc coborand alaturi de domnisoarele de onoare acele trepte.
Cand am vazut curtea inconjurata de brazi, deja vedeam cu ochii mintii ceremonia religioasa acolo cu scaune de-o parte si de alta a culoarului unde as fi pasit spre Chris care m-ar fi asteptat langa preot in fata unei arcade simple decorate cu flori. Mi-am imaginat si o mica gustare afara ca sa respiram aerul curat si sa ne mangaie usor razele soarelui.
Iar pentru invitati, camerele erau superbe. Atentia la detalii era desavarsita iar mobilierul avea iz regal si eleganta cand frantuzeasca cand italiana. Cel mai mult mi-au placut camerele cu mobilier alb, caci mie imi place albul. La fel de elegante erau si camerele unde culoarea naturala a lemnului predomina. Iar baile… ei nu cred ca am mai vazut in alta parte bai atat de frumoase … poate doar la Hotel Epoque in Bucuresti. In plus hotelul era mic, cu doar 22 de camere, perfect pentru invitatii unei nunte restranse, perfect pentru un weekend la munte cu cei dragi care sa stea impreuna in acelasi hotel. Dupa ce am discutat cu Teodora, managera hotelului am simtit ca suntem pe aceeasi lungime de unda si ca era deschisa la sugestiile mele. In plus desi mai organizase alte nunti si testase deja anumite „planuri si feluri de organizare”, Teodora a ramas deschisa la sugestiile mele, chiar daca insemna sa incerce lucruri noi. M-a asigurat ca totul va fi bine si nu a facut-o doar verbal. Dupa ce am batut palma, in ciuda comunicarii la distanta, a ramas disponibila pentru intrebari si m-a ajutat cu sfaturi si sugestii date prin emailuri lungi si detaliate. Am primit de la Teodora inclusiv un checklist cu ceea ce trebuie sa luam in calcul pentru organizarea unei nunti si inclusiv contacte de furnizori pe care ea le avea.
Ziua nuntii noastre la Sinaia, Hotel Foisorul cu Flori a fost minuata si soarele a iesit exact atunci cand trebuia.

Povestea nuntii noastre…to be continued

Categories: Uncategorized

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.