Am ieșit la vot. Stau la coadă, pregătită pentru o așteptare de două sau chiar trei ore. Poate ar fi trebuit să vin mai devreme. Poate ar fi trebuit să ma fi trezit și mai devreme. Ce-i drept m-am mișcat greu azi-dimineață, deși am deschis ochii pe la 7:00. Și greu se mișcă și coada asta. Am sticla de apă cu mine. Ba mi-am luat și un termos cu ceai ca să mă încălzească în dimineața cu tentă de rece.
Între timp a ieșit soarele și mai încălzește vântisorul care adie. Mi-am luat și un măr că sigur mă prinde foamea. Salut cunoscuți și văd și mulți necunoscuți. Oameni ca mine și ca tine care își așteaptă răbdători rândul. Discută, râd și își fac noi cunoștințe printre votanții ce își așteaptă ocazia de a-și putea exercita dreptul la vot. Alții sunt tăcuți cu ochii-n ecranul telefonului, cercetând update-uri de votare sau orice altceva care să îi distragă de la disconfortul lungii așteptări. Sunt mulți. Incredibil de mulți. Sunt tineri. Sunt copii. Sunt mai în vârstă. Sunt mai de orice vârstă. Stăm toți la coadă ca sa votăm. Pentru că votul nostru contează, în ciuda cozilor ce unora le amintesc de cozile la lapte sau la carne.
Votul meu contează. Și al tău la fel. Am ieșit la vot. Tu?
Update: Până la urmă au fost aproape 5 ore de așteptat. Sper să fi meritat.
Gabriela D. Spencer 