A doua zi de Craciun. Trezita prea devreme de un vis ciudat, in care faceam lista tuturor lucrurilor anapoda pe care le reprosam furnizorilor de nunta (din visul meu), dimineata nu mi se anunta prea glorioasa. O durere de cap, un gatlej uscat si un email de la fostul angajator care pretindea ca dintr-o eroare de plata, le datoram cat aproape trei luni de venit mi-a pus definitiv incruntarea pe frunte. Prin urmare am luat exemplu visului si am listat toate reprosurile pe care le aveam fata de firma care mi-a fost angajator timp de opt ani si fata de mediul si conditiile de munca ce mi-au afectat sanatatea. Email sent. Merry Christmas!
Mintea imi era in intregime acaparata de ceea ce fusesem informata. Dar astia, pe bune, chiar nu au limite? Nu se mai satura sa imi faca atatea probleme? Nu le mai ajunge? Incerc sa imi aduc mintea in prezent, sa vad, sa pipai, sa aud, sa gust si sa simt ceea ce este prezent aici si acum. Altfel o ia sanatoasa, in drumuri mlastinoase pe care le stiu prea bine. Sub dus, incerc sa imi indrept atentia asupra apei care curge. Ii multumesc ca este calda. Altii nu au apa deloc.
Imi fac micul dejun si remarc ca painea prajita are un gust al naibii de bun. Crocanta si cu untul fara lactoza, este un deliciu pentru dintii si limba mea. Crantz, crantz, crantz. Branza cheddar fara lactoza imi acompaniaza omleta – scrambled eggs pe care mi-am inscropit-o in timp ce painea era la prajit pe grilul cuptorului. Socrii nu folosesc toaster. L-au aruncat acum multa vreme pentru ca le ocupa spatiul in bucatarie.
Ies cu catelul la plimbare. Dupa o vreme se usureaza. E relativ tare. Pfiu! Ce bine, i-a trecut diareea. Si nici intestinele nu ii mai ghioraie. Orice stapan de catel stie ca diareea la catel este motiv major de ingrijorare si de stricat orice chef. Apare subit, sta o perioada, mai lunga sau mai scurta, terorizeaza bietul animal si murdareste tot in jur. “It is not fun to have a leacky bum!”, ar zice Amber, delicioasa nepotica a vecinilor. Ridic productia solida in saculetul aferent si ma descotorosesc de ea in prima pubela intalnita. Apoi remarc ca e soare. Mai tarziu, intru val-vârtej in casa si propun familiei sa mergem la o plimbare la plaja. Si ce daca e iarna, e rece si bate vantul! E soare afara! Socrii se retrag din propunere invocand diverse motive. Ii las ca pe ei. Nu mai insist. Sotul accepta plimbarea cu zambetul pe buze. Iar catelul, ei bine el ar merge la plaja oricand, fie vant, ploaie sau soare. Numai plaja si nisip sa fie.
Cateva minute mai tarziu eram deja pe plaja englezeasca ce margineste Marea Nordului. Noi doi si un catel alb-gri plin de nisip, alaturi de alte cupluri acompaniate de catei si copii, unii mai curati decat altii dar fericiti. Soarele radiaza in jur facand totul sa para atat de frumos, fara griji si luminos. Marea se vede in departare, e la reflux. In urma ei a lasat un nisip sculptat de miscarile valurilor. Si cateva balti, mai mici sau mai mari si multe pietre. Albe, negre, maro, mai mari, mai mici, mai bolovani. O colectie intreaga. Ne plimbam o bucata. Alergam. Alearga si catelul, dandu-ne rotocoale, latrand de bucurie, muscand nisipul. Nu isi mai incape in blana de atata entuziasm! Gusta plaja din plin, la propriu si la figurat. E profesor bun, catelul Ozzie. Ne invata sa ne bucuram cu nesat de fiecare moment frumos. Sa invatam de la el!
Ni se face totusi frig iar sotul are chef de un ceai. Negru evident, servit cu lapte, ca asta inseamna ceai la englezi. Restul se cheama infuzie si nu ceai. Ne indreptam spre toneta cu “fish and chips” de pe promenada ce se intinde de-a lungul plajei si cerem un ceai. Ca orice vanzator ambulant englezesc care se respecta, au ceai. E negru si servit cu lapte numai bun sa puna un zambet pe chipul dragului meu. Numai ca ceaiul devine rapid personaj secundar in poveste, rolurile principale fiind luate de pestele si cartofii prajiti (fish and chips) ale caror mirosuri ne-au invaluit inexorabil. Zece minute mai tarziu ne indreptam spre casa cu patru portii de fish and chips si mushy peas (piure de mazare). Eu, mai cu mot, mi-am agrementat portia si cu niste legume ramase de la cina de Craciun. Poate nu stiati, dar englezii mananca foarte sanatos de Craciun, comparativ cu romanii. Pe langa curcan si carnati, servesc si multe legume. Probabil ca sa compenseze pentru tot restul anului.
Cu burta plina si cu satisfactia unei mese bune care mi se citeste pe fata, sorb incetisor din cana cu ceai, pardon infuzie de lamaie, busuioc, menta si ghimbir. Digestia are nevoie de un adjuvant, la asa pranz copios. Iau o carte in mana, dar nu apuc sa o deschid cand mana mi se aduce automat catre telefon. Imi verific inbox-ul de emailuri. Astia de la munca nu mi-au mai raspuns. Mai bine. Poate s-au dus si ei sa sarbatoreasca Craciunul. Dar mintea iar mi se duce la supararea provocata de comportamentul dezaprobant al angajatorului si de nedreptatea pe care o resimt. Incep sa caut pe internet franturi de legislatie a muncii belgiana. Dau mesaje pe grupuri de suport. Primesc raspunsuri, raspund si eu. O sun pe mama. Dupa o lunga conversatie video, presarata cu intrebari si insight-uri, ea imi multumeste. Recunoscatoare de apreciere, ii multumesc si eu. Dupa ce inchid, o draga prietena imi scrie: “Craciun fericit, draga mea! Sa va fie lina si tihnita sarbatoarea!”. Zambesc in timp ce degetele imi defileaza pe tastatura. Ii transmit salutari de pe taramul englezesc si incep sa ii povestesc de catel, plaja si fish and chips. Omit partea cu diareea. “Frumos, lucruri care te fac sa zambesti si sa le rememorezi apoi”, imi spune. Iar citindu-i raspunsul imi dau seama ca in ciuda diminetii mele cu amintiri de visuri ciudate, reprosuri si emailuri contrariante, bune de produs nervi si incruntaturi, ziua mi-a fost de fapt superba. De-am putea sa ne plimbam pe plaja, fie ea rece, umeda si plina de vant, de fiecare data cand viata ne surprinde suparati. De ne-am aminti sa alergam cu nesat si sa gustam nisipul din plin! Si sa ne tot dregem supararea cu cate o portie de “fish & chips”. Atunci ar fi precum cireasa de pe tort.
O zi cu multe momente memorabile sa aveti!
Merry Christmas! / Joyeux Noël! /Craciun Fericit!
————–
Ti-a placut acest post? Poate si altora le-ar face placere sa-l citeasca. Atunci, fa-mi te rog o favoare si posteaza-l pe Social Media. Mulțumesc.
Gabriela D. Spencer 
One thought