Cum să îți încarci bateriile în vacanța de iarnă? Mergi la soare și bucură-te de “dolce far niente”!

Vacanța de iarnă pe o insulă însorită? Da, da și iar da! E rețeta ideală împotriva morozității iernii!

A fost prima dată când am plecat deliberat în vacanța de iarnă către o destinație cu soare sau “destination soleil” cum se zice prin Belgia, excepție făcând luna de miere. Și după o săptămână petrecută sub razele năstrușnice ce ne mângâiau de pe cerul din Lanzarote, după degustat în tihnă pește la gril și fructe de mare, cu mâna pe inimă și cu convingerea în suflet, îți spun, o astfel de vacanță o recomand tuturor!

De vacanțele “la soare” aflasem acum multă vreme de la belgieni, care sunt mare adepți ale escapadelor  – cură de  soare pe timp de iarnă și primăvară. Așa își fac plinul de vitamina D și de energie în interminabilul sezon gri. Noi de-abia anul acesta le-am urmat exemplul. Am fi plecat noi doi în căutarea soarelui mai devreme, chiar și din luna ianuarie dacă s-ar fi putut. Dar nu știam când urma să primesc lumina verde pentru călătoritul cu avionul, după operația pe care o avusesem în toamnă.

Nevoia de soare am tot resimțit-o întreaga lună ianuarie când nivelul meu de energie a scăzut drastic, la fel și imunitatea, pricopsidu-mă cu un fel de gripă și cu o urâcioasă infecție în gât. Născută în luna florilor, în lipsa soarelui și a căldurii, încet-încet încep să mă ofilesc ori “prind mucegai”. Dar anul ăsta, la mijloc de februarie am regăsit lumina și  caldura pe insula Lanzarote. Mai bine mai târziu decât deloc. Și cât de bine mi-a făcut să simt soarele încălzindu-mi pielea și stimulându-mi celulele afectate de spleen-ul vremii belgiene!

În vacanță fără vreun program anume

Iată-mă prin urmare în luna februarie, stând întinsă pe un șezlong galben la plajă. Nisip auriu, ocean albastru de călimară în față, iar eu … zgribulită. E totuși  răcoare, bate vântul și cele 20 de grade nu mă motivează în de-ajuns ca să îmi dau jos cele câteva straturi de haine care ma despart de costumul de baie. Pantaloni în stil pijama, maieu, tricou și două bluze, eșarfă la gât și picioarele goale. Englezii de pe plajă au însă o altă viziune asupra căldurii, întinzându-se despuiați soarelui cu dinți și vântului care mie îmi făcea pielea găină. Unii sunt clar aventurieri, bălăcindu-se în oceanul de un rece sever. Dar cerul e însorit și sociabil chiar dacă pe alocuri e acoperit de straturi de nori.

Vorbesc cu mama la telefon, după ce îi trimit câteva fotografii cu nisip și ocean bleu-marin. “Ce program aveți?”, mă întreabă. Până să îi răspund, corpul îmi reacționează simțindu-mă ca o pisică încovoiată și repugnată. Nu aveam chef de un program anume. Eram obosită, îmi lipsea energia și cheful, imunitatea încă îmi era afectată de tratamentul cu antibiotice, și asta în ciuda probioticelor pe care le luam, o jenă în gât nu îmi dădea pace, iar o tuse enervantă încă mai persista.  

“Ce program să avem? Nici unul!”, i-am răspuns eu indignată mamei pentru care statul degeaba suscită culpabilități multiple. Venisem pe insulă ca să mă odihnesc, să îmi trag seva din ținuturile cu munți vulcanici și pâmânt negru din lavă întărită. Nu venisem cu avânt de explorator, ci cu nevoie acută de repaos.

“E program de voie”, am continuat. “Mâncat, șezut, mâncat, poate plimbat pe plajă, citit, observat, siesta dacă e necesară, iar mâncat și dormit. Poate dansat puțin la barul hotelului seara, după cină, dacă se ivește ocazia, alături de cele două cupluri de pensionari englezi care preferau ritmurile de vals, tango și fox-trot. Atât. Dolce far niente. Fără program anume. Fără vizite programate. Fără grabă. În voie.”

Mama a încuviințat, știe că am dreptate. Nu trebuie mereu să bifăm toate punctele și atracțiile turistice. Unele vacanțe sunt pentru deconectat, pentru a ieși din obiceiul de a fi constant ocupat și în priză. Unele vacanțe sunt doar pentru resursare. O-dih-nă!

Drept pentru care m-am odihnit, așa cum am putut mai bine.

PS: Și nici că m-am uitat la știri!

Citește și:

• Bine ați venit la Bruxelles… fără papuci? (Fragment din “Drumul”)
• Să fii blondă (când de fapt ești brunetă) e prea mare bătaie de cap
• Wiels: Plaja cu mucuri de țigară din fabrica de bere și labirintul de dulapuri, câteva universuri ce te invită la reflecție asupra lumii în care trăim
• Optimizează-mă! Dar cu măsură!
• Ai noroc când îți e bine

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.