Nici nu voia sa auda de iesit. Lui ii place sa stea acasa, cufundat in fotoliul lui masiv, cu ochii in televizor sau in vreo carte. Casa ii este barlogul din care iese doar pentru strictul necesar: cumparaturile saptamanale, mersul la doctor sau vreo urgenta pentru vreuna dintre rude. In rest, casa este tot universul lui. Vara are gradina cu flori in care sa isi clateasca ochii. Iarna are fotoliul lui confortabil, televizorul, cartile sau smartphone-ul. Si amintirile la depanat. Sotia ii gateste. El spala vasele. Asa s-au inteles ei. Mai iese doar daca ea ii cere explicit. Doctorul i-a recomandat sa nu faca efort si nici sa nu se streseze, preventie pentru problemele lui cardiace. Iar el se conformeaza bucuros. Si asa lumea din exterior ii creeza o oarecare anxietate si disconfort. La supermarket merge doar pentru ca trebuie. Drept pentru care nu ar fi trebuit sa ma mir prea mult cand m-a refuzat din capul locului. Ii propusesem sa facem ceva deosebit in noaptea dintre ani si sa mergem la un spectacol “tribute ABBA” cu cina inclusa, organizat la teatrul local. El cu sotia si eu cu sotul meu, adica fiul lui. Stiam ca i-ar face bine, atat lui cat si ei. Daca el e mai pustnic, ea insa adora sa descopere lucruri noi si sa vorbeasca cu cunoscuti sau necunoscuti, atata timp cat e un subiect de vorba. Ea ar fi vrut sa iasa, dar s-a gandit […]

Read More →