Bine ați venit la Bruxelles… fără papuci? (Fragment din „Drumul”)

Acum mulți ani, am ajuns în Bruxelles într-o noapte înfricoșător de ploioasă, de ziceai că cerul se hotărâse să dea drumul la apă care curgea precum o cortină transparentă rece și udă spre pământul deprimat. Mai că tăiai ploaia cu cuțitul iar șuvoaiele de apă șiroiau râuri-râuri pretutindeni. Venisem cu autocarul Eurolines, dupa o interminabilă …

19 realizări personale care mi-au îmbunătățit calitatea vieții

A venit un nou an. S-a încheiat altul. Eu una încă nu m-am dezmeticit. Iată-mă prin urmare reflectând cu o infuzie de lavandă, tei și mușețel alături, ronțăind ultimii biscuiți cu ghimbir făcuți de al meu soț, după rețetă englezească. Și între cronțăieli dulci-iuți și sorbit prelung din infuzia calmantă, aleg să mă concentrez doar …

Wiels: Plaja cu mucuri de țigară din fabrica de bere și labirintul de dulapuri, câteva universuri ce te invită la reflecție asupra lumii în care trăim

Ce au în comun o fostă fabrică de bere, o bucată de plajă plină de mucuri de țigară și un labirint de dulapuri? Ei bine, arta, mai precis arta contemporană. Am crezut că voi vizita un muzeu, dar s-a dovedit a fi un centru de artă contemporană, pe nume Wiels. Aflat la doar câteva stații …

Crăciunul ăsta sper că nu vei oferi în dar un cățel, iar dacă da, zi-mi că ai reflectat bine

“Ozzie, tu stai acasă!”,  așa îi spun cățelului meu când mă pregătesc să ies pe ușă fără el. Acum câțiva ani, când încă era pui, ar fi început să scâncească precum un copil speriat că va fi abandonat. Ar fi lătrat timp de 10 minute și ar fi schelălăit în agonie canină bună de înmuiat …

Împlinesc un an de când scriu frecvent pe blog! Mulțumesc că mă susții!

Am început să scriu mai des pe blog pe la începutul lui noiembrie 2018, după o perioadă lungă de tăcere datorată unor, hai să le zicem, provocări personale și medicale. Era ca o renaștere a capacității mele de exprimare, o ameliorare a capacităților mele cognitive, o reîntoarcere gradată la origini. Am început să scriu progresiv, …

Zâmbăreață azi la spital, nu ca altă dată. Totul este trecător.

Am fost azi la spital, iar spre deosebire de alte dăți din trecut, am fost calmă, ba chiar glumeață. Când am intrat în cabinetul în care urma să mi se ia sânge, păream fără pic de stress. Zâmbeam în timp ce am pronunțat « Bonjour »-ul de salut pe un ton voios. M-o fi ajutat și ședința …

Culeg o piatră de hotar și ți-o citesc la ureche

Într-o zi de primăvară belgiană când soarele încă ezita să se arate la față, m-am întâlnit cu Monica la o cafea. Eu molcomă, gânditoare și lentă în mișcări, ea efervescentă și colorată precum bulbii înfloriți din țările de pe lângă Marea Nordului. Tocmai își făcuse debutul literar în România, publicând prima ei carte: « Piatră de …

Spune-mi, tu ce cale ai alege?

Iată o fotografie relativ inocentă ce mi-a atras atenția în timp ce degetul îmi aluneca într-un scroll-down de social media. Două tipuri de alegeri, două drumuri puse în opoziție și o lecție moralizatoare obligatorie despre depunerea de efort. Primul drum, la care se înghesuie toată lumea din fotografia motivațională, e o cale lungă si întortochiată, …

Eu sunt singura persoană responsabilă pentru tot ceea ce mi se întâmplă … pe bune?

Tot îmi sare în ochi această frază: « EU sunt singura persoană responsabilă pentru tot ceea ce mi se întamplă». E o frază care se vrea motivantă, o frază menită să ne responsabilizeze, să ne impulsioneze să ne luăm greutățile și viața în piept, să ieșim prin forțele proprii din dificultățile pe care le avem, să ne …

Pentru toți cei care au nevoie de ajutor dar și-l neagă

Dacă te simți singur și dezamăgit de ceilalți, cere ajutorul. Dacă te simți neînțeles, izolat și abandonat, unul împotriva celorlalți, cere ajutorul! Dacă mintea îți e asaltată doar de gânduri împroșcate de noroi, goliciune, negativ și durere, cere ajutorul! Dacă te simți asediat de idei negre, idei care nu îți mai dau pace și pe …

Tatălui tău imperfect, i-ai spune oare că doar atâta a putut, chiar dacă încă te mai doare?

⁃ Încetează! Încetează ceea ce faci! ⁃ Păi.. ⁃ Ți-am spus să încetezi! ⁃ Dar ...ă... ⁃ Gata! Niciun ăă! ⁃ Dar, ⁃ Încetează, îți spun! În clipa asta! Nu ești bătut la cap ca să înțelegi, nu? Încetează A-CUM! Băiatul își privește tatăl, un englez roz-roșu de la soare din cap până în picioare, …

Cele mai frumoase cuvinte pe care mi le-ar fi putut spune cineva

Nu aș fi crezut că ziua îmi va rezerva o așa situație surprinzătoare. Griul de pe cer și aversele ce cădeau șiroaie pe trotuarul devenit cenușiu anunțau apropierea sfârșitului verii. O zi dezolantă ce îmi alimenta cu succes aceeași dezolantă stare interioară. Cu greu m-am urnit din pat, târându-mi pașii către bucătărie. Ceai, pastilă de tiroidă, …

Cea mai frumoasă nuntă, cu peripeții de lactoză și meniu vegan

Acum câțiva ani, după patru ore de analize la spital, am fost diagnosticată cu intoleranță la lactoză și asta mi-a dat peste cap relația amoroasă... cu mâncarea. Am zis adio dragă brânză telemea, adio caș și cașcaval, adio smântână, brânză feta, iaurt, unt și kefir. Fără croissante la cafea, fără sosuri și maioneze industriale (care de …

Flamenco. Poate îți folosește povestea mea

Cine zice flamenco, se gândește la pasiune, forță și seducție, la improvizație, suspans, dezinvoltură, la suspine, putere și siguranță de sine. La Andalucia, la caldură, la picături de sudoare, zgomot, frisoane și la tumultul vieții pompându-ți în vene. Dar nimeni nu se gândește la disciplină, la muncă, la durere fizică, la nesiguranță, la enorm de multe reguli și structură (da, REGULI …

Ce aș fi vrut să știu despre diabet dar e prea târziu

Ies din supermarket și străbat sprințar parcarea. În fața mea, pășește nehotărât un bărbat de o vârstă incertă. E clar, tânar nu mai este, ar putea fi și bunic, însă pielea lui neagră, întinsă și lucioasă, decorată doar de câteva riduri fine în zona frunții și a gurii nu vrea să îi trădeze anii. Îmbrăcat …

Și duși au fost ei doi în zbor, lăsând confortul în urmă pentru gustul libertății

Și s-au dus. Au lăsat ușa larg deschisă în urma lor și un vid imens în căsuța lor. Ar fi fost loc de un “ La revedere” sau măcar un "Adio", dar nici urmă de așa ceva. În schimb în jur domnea tăcerea. Și-au lăsat adăpostul, mâncarea, apa și jucăriile și s-au dus, întinzandu-și aripile …

Te-am visat mort.

Te-am visat mort. Dar erai viu la suprafață. Te-am visat mort, dar doar pe interior. Îți mâncau viermii sufletul, iar bucuria și dragostea îți intraseră în putrefacție. Te-am visat mort, găunos și plin de puroi. Pentru că uitaseși să trăiești. Pentru că uitaseși să iubești. Încet, încet, cu timpul, de vipere te-ai înconjurat, crezând că …

E ziua mea, ce naiba! Despre emoții “indezirabile” când le aștepți cel mai puțin

De ziua mea nu-i musai să zâmbesc. Pot și să plâng, dacă de asta am eu chef. Dar nu am plâns. Deși starea mea interioară arăta precum o zi ploioasă și înorată. Gândurile îmi goneau într-una antrenând un cumul și mai intens de emoții. “E ziua mea, la naiba, doar nu o să o petrec …

Bună munte, bună brazi, vă mulțumesc că m-ați primit azi!

Pârâul curge ușurel, susurând povești de viață. Toate vin, toate se scurg, lin, în dâmburi, pe o colorată ață. Muntele îi e alături, stă semeț cu fruntea-n cer. Brazii falnici îi sunt martori,  bine-înfipți în pământ și ceva severi. Pârâului nu-i pasă, se rostogolește la vale. Muntele îl privește împăciuitor, pe el, cel boem, liber, coborând agale. …

Spectacolul de flamenco s-a terminat, dar pasiunea continuă. Olé!

Am dat să ies când ochii mi-au căzut pe rochia maro-grena ce atârna semeață în cuierul lojei în care domnea solitudinea. Nici urmă de forfota și încordarea de dinainte. Agățate de rochie cu un ac de siguranță, cordonul și gulerul din dantelă albă ce o decoraseră prin contrastul de culoare, formă și textură, încă mai …

Cum să te simți în Belgia aproape ca acasă. Despre evitare, protecție, cursuri de flamandă și integrare civică

Plimbare în parc, Woluwe - St. Lambert, Bruxelles

Când te muți dintr-un oraș în altul, chiar și în propria ta țară, îți e greu. Schimbi nu numai orașul, dar și casa, mobilele, salteaua pe care dormi, obiceiurile dimineața, magazinele unde iți faci cumpărăturile, vecinii, anturajul, piața de unde îți iei legumele, doctorii, parcurile, furnizorii de electricitate, gaz, apă și internet, pâna și gropile …

Învață 12 lecții pentru a reuși să votezi în diasporă data viitoare când mergi la vot. Te învață cineva care a votat.

Votul tău contează și tu știi asta, fie că locuiești în România sau peste hotare. Iar data viitoare când vei vota în diasporă, cel mai probabil istoria cozilor se va repeta. Pentru că administrația publică românească este în general lentă, reticentă la implementări inovative și nici nu prea învață din greșeli. Cozile pentru votul în …

Vom rescrie oare istoria unei zile? Sau o vom repeta? Aleluia!?

Eram satisfăcută și ușurată. După o așteptare de doar cinci ore, reușisem să votez în marea duminică de 26 mai. Acum o saptamâna și o zi. Aleluia! Mă așteptam la coadă. Eram pregătită. Și fizic și psihologic. Doar mai avusesem experiența votului în diasporă când am așteptat cu orele. De aceea venisem devreme la secția …

E coadă enormă, dar am ceaiul și mărul cu mine. Stau să votez.

Am ieșit la vot. Stau la coadă, pregătită pentru o așteptare de două sau chiar trei ore. Poate ar fi trebuit să vin mai devreme. Poate ar fi trebuit să ma fi trezit și mai devreme. Ce-i drept m-am mișcat greu azi-dimineață, deși am deschis ochii pe la 7:00. Și greu se mișcă și coada …